Cauze parodontoză
Rolul determinant în apariția bolii parodontale îl deține placa bacterienă, dar o importanță majoră o au factorii favorizanți locali precum și bolile generale, sistemice.
Acești factori locali sunt reprezentați de: tartrul dentar, cariile dentare, absența unor dinți, forțe masticatorii mari preluate de prea puțini dinți, anomaliile dentomaxilare, încleștarea dinților, respirația orală, onicofagia, folosirea traumatică a scobitorilor, periaj traumatic, interpunerea între dinți a diverselor obiecte (cuie, pipe, instrumente muzicale), sugerea degetului, tratamente dentare incorecte, radiațiile folosite în tratamentul unor tumori maligne cervico-faciale. Persoanele care fumează și/sau consumă frecvent alcool sunt, de asemenea, predispuse bolii parodontale.
Dintre factorii generali amintim: erediatatea, tulburările sistemului nervos, tulburări endocrine (diabet, osteoporoză, pubertate, sarcină, menopauză), disfuncții imune (virusul HIV-SIDA), afecțiuni hematologice (leucemii, anemii, trombocitopenii), boli cardiovasculare (ateroscleroza), boli hepatice (ciroza), deficiențe de nutriție (lipsa vitaminelor A, D, B1, B2, PP,C). Specialiștii au demonstrat că există o reală legătură între stresul cronic și apariția problemelor parodontale, având ȋn vedere că stresul slăbește sistemul imunitar.
Ȋn general, parodontoza este ȋntâlnită în cazul adulților, dar poate apărea și la copii și tineri, având ȋn vedere și cauzele genetice.
Simptome parodontoză
Boala parodontală debutează discret, fără dureri puternice sau disconfort, de aceea, popular i se mai spune și “boala dinților sănătoși”. Primele semne sunt sângerarea gingivală, inflamarea gingiilor și durerile locale ușoare. Acestea reprezintă un semnal de alarmă, iar persoanele care le experimentează trebuie să facă o vizită la cabinetul medicului stomatolog.
Simptomele parodontozei sunt:
- Sângerarea gingivală la atingere sau periaj;
- Dureri la mestecarea alimentelor;
- Senzație de disconfort la contactul cu alimente foarte reci sau foarte calde;
- Halitoza (respirația urât mirositoare);
- Retragerea gingiilor ca urmare a inflamației și expunerea rădăcinii dinților*;
- Mobilitatea dinților sau schimbarea poziției acestora*;
- Apariția unor infecții (abcese)*.
*Ultimele simptome indică deja o fază avansată a bolii.
Stadii ale bolii parodontale
Parodontoza are trei stadii:
- GINGIVITA (afecțiune reversibilă)
- PARODONTITA SUPERFICIALĂ (ireversibilă)
- PARODONTITA PROFUNDĂ SAU AVANSATĂ (ireversibilă)
Gingivita reprezintă inflamarea gingiei, însoțită de dureri și sângerări la periaj. Principala cauză a gingivitei este igiena precară, placa bacteriană și tartrul afectând gingiile și favorizând deteriorarea lor. Aceasta poate fi stopată și chiar eliminată complet, printr-un tratament corespunzător.
Celelalte două etape ale bolii, parodontita superficială și parodontita profundă, sunt ireversibile. Aici vorbim deja despre un tratament complex, care ajută la stoparea evoluției bolii, dar nu ne scapă definitiv de ea. Asta se ȋntâmplă pentru că parodonțiul este sever afectat și ne confruntăm și cu simptome mult mai grave, precum mobilitatea dinților și infecțiile gingivale.
Prevenție parodontoză
Având ȋn vedere gravitatea bolii parodontale, este de dorit prevenirea sa. Putem evita ȋmbolnăvirea, dacă respectăm, cu strictețe, regulile de igienă dentară, o alimentație echilibrată și vizite constante la medicul stomatolog:
Periajul corect al dinților, de două ori pe zi, cel puțin două minute dimineața și două seara, cu folosirea unei periuțe cu peri moi, care nu lezează gingiile. Periajul trebuie efectuat cu mișcări circulare, care acoperă toate suprafețele ambelor arcade dentare;
Folosirea zilnică a apei de gură și a aței dentare, folosirea dușului bucal, pentru eliminarea plăcii bacteriene dintre dinți și din zonele în care periuța nu ajunge;
O alimentație bogată în fructe și legume, cu puține produse rafinate, făinoase și zaharuri. Acestea din urmă favorizează dezvoltarea bacteriilor în cavitatea orală;
Vizite constante și regulate la medicul stomatolog, chiar dacă nu avem probleme. De minimum două ori pe an, trebuie să efectuăm un consult de specialitate și un detartraj.
Afecțiunile parodontale sunt frecvent întâlnite la pacienții de toate vârstele și pot fi localizate la un număr limitat de dinți sau generalizante, afectând toți dinții prezenți pe ambele arcade.
Parodontoza poate fi diagnosticată doar de către un medic stomatolog. Procedura absolut necesară este sondajul parodontal, care va măsura zona sau punctul unde sonda întâmpină o rezistență fizică, dată de atașamentul parodonțiului la dinte.
Nediagnosticată la timp și netratată ȋn mod corespunzător, boala parodontolă evoluează foarte repede de la sângerari gingivale, la pierderea dinților. Are efecte devastatoare asupra pacienților, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional.
