Boala parodontală apare atunci când placa bacteriană, un film format din bacterii și resturi alimentare, se acumulează pe suprafața dinților și la nivelul gingiilor. Placa bacteriană, netratată, se poate mineraliza și transforma în tartru, care este mult mai dificil de îndepărtat. Atât placa, cât și tartrul pot provoca inflamație și infecții la nivelul gingiilor, fenomen numit gingivită, care reprezintă stadiul incipient al bolii parodontale.
Dacă gingivita nu este tratată în timp util, inflamația și infecția se pot extinde spre țesuturile mai profunde ale cavității orale, ducând la formarea de pungi periodontale (spații dintre dinți și gingii) și la distrugerea treptată a ligamentului periodontal și a osului alveolar. Această fază avansată a bolii parodontale este parodontoza propriu-zisă.
Simptomele parodontozei
Simptomele acestei boli includ sângerarea și inflamația gingiilor, retracția lor, respirația urât mirositoare persistentă, formarea de pungi periodontale între dinți și gingii, precum și mobilitatea sau pierderea dinților.
Una dintre primele simptome ale parodontozei este sângerarea gingiilor în timpul periajului dentar sau folosirii aței dentare. Ulterior, din cauza sensibilității, inflamația devine persistentă, prezentând o culoare mai roșie decât în mod normal și umflându-se. Tot în stadiu incipient apare și respirația urât mirositoare persistentă, cunoscută și sub denumirea de halitoză. Aceasta este cauzată de acumularea de bacterii și de descompunerea țesuturilor din cavitatea orală. Persoanele cu parodontoză pot sesiza și un gust neplăcut în gură.
Pe măsură ce boala parodontală progresează, gingiile se retrag, lăsând dinții expuși și cu un aspect mai lung. Acest fenomen este cunoscut sub numele de retracție gingivală. Retracția gingiilor expune rădăcinile dinților, ceea cauzează sensibilitate dentară, în special la temperaturi reci sau calde. Apoi, dinții devin mobili și încep să se miște în cavitatea orală. Ca urmare a mobilității dinților, poziția acestora și mușcătura se pot modifica.
În stadiile avansate ale parodontozei, pungile periodontale se pot forma între dinți și gingii, ducând la acumularea de placa bacteriană și tartru în aceste spații. Ulterior, distrugerea țesuturilor periodontale duce la pierderea dinților.
Este important de reținut că simptomele parodontozei pot fi ușoare și pot trece neobservate în stadiile incipiente ale bolii. De aceea, vizitele regulate la dentist sunt esențiale pentru a identifica și trata eventualele probleme înainte să se agraveze. În Clinica Dr. Melnic, specialiștii noștri în parodontologie pot lua măsurile necesare pentru ca parodontita să nu ajungă în stadii avansate.
Cauzele parodontitei și factorii de risc
Parodontita este cauzată de o combinație de factori, care includ atât factori locali, cât și sistemici. Cauza principală a parodontozei este acumularea de placa bacteriană și tartru la nivelul gingiilor. Alți factori care pot contribui la dezvoltarea bolii includ fumatul, diabetul, stresul, alimentația nesănătoasă sau predispoziția genetică. Prevenirea și gestionarea factorilor de risc sunt importante pentru a menține o sănătate orală bună și pentru a preveni dezvoltarea sau agravarea parodontozei.
Informațiile despre cauzele și factorii de risc asociați cu parodontoza sunt detaliate în cele ce urmează.
- Placa bacteriană și tartrul: Dacă nu este îndepărtată prin periaj și ață dentară, placa se poate mineraliza și transforma în tartru, care este mult mai dificil de îndepărtat și poate irita gingiile. Astfel, apare parodontoza în fază incipientă.
- Igiena orală deficitară: O igienă orală inadecvată, precum periajul dentar insuficient, neregulat sau ineficient și neglijarea folosirii aței dentare, poate favoriza acumularea de placa bacteriană și tartru, crescând riscul de parodontoza. Însă parodontoza poate să apară chiar și în cazul persoanelor care își periază dinții în mod regulat. Malocluzia (mușcătura anormală) și restaurările dentare necorespunzătoare, cum ar fi coroanele, punțile și plombele incorect realizate, pot crea zone greu accesibile pentru periaj și favorizează acumularea de placa bacteriană, crescând astfel riscul de parodontoză.
- Fumatul: Fumatul este un factor de risc major pentru parodontoză, deoarece substanțele nocive afectează sănătatea gingiilor și pot reduce fluxul sanguin către țesuturi, încetinind procesul de vindecare și agravând inflamația.
- Diabetul și bolile sistemice: Persoanele cu diabet zaharat au un risc crescut de parodontită, deoarece nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta țesuturile gingiilor și favoriza creșterea bacteriilor. De asemenea, anumite boli sistemice, cum ar fi bolile autoimune și infecțiile virale cronice, pot afecta sănătatea orală și pot crește riscul de parodontoza. Totodată, persoanele cu un sistem imunitar slăbit, precum pacienții cu HIV, pacienții supuși unui transplant de organ sau cei care urmează tratamente pentru cancer, sunt mai vulnerabili.
- Stresul: Stresul cronic afectează sistemul imunitar și reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, inclusiv a infecțiilor orale, crescând astfel riscul de parodontoză.
- Alimentația nesănătoasă: O dietă săracă în vitamine, minerale și nutrienți esențiali, precum vitamina C, vitamina D, calciu și fosfor, poate slăbi sistemul imunitar și gingiile, facilitând dezvoltarea parodontozei.
- Medicamente: Anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele, medicamentele pentru hipertensiune arterială și antihistaminicele, pot provoca uscăciunea gurii, reducând fluxul de salivă și, implicit, capacitatea acesteia de a neutraliza bacteriile și de a curăța cavitatea orală.
- Vârsta: Riscul de a dezvolta parodontoza crește odată cu înaintarea în vârstă, deoarece persoanele mai în vârstă au o probabilitate mai mare de a fi supuși la retracția gingiilor, pierderea osului alveolar și uzura smalțului dentar, ceea ce poate favoriza dezvoltarea parodontozei.
- Predispoziția genetică: Anumie persoane pot avea o predispoziție genetică la parodontoză, ceea ce înseamnă că pot fi mai susceptibili la dezvoltarea bolii.
Cum se tratează parodontoza?
Tratamentul parodontozei vizează eliminarea infecției, reducerea inflamației și prevenirea distrugerii țesuturilor și a pierderii dinților.
În stadiile incipiente ale bolii, o abordare conservatoare, non-chirurgicală, poate fi suficientă pentru a controla parodontoza. Aceasta poate include detartrajul și periajul profesional, care implică curățarea mecanică a suprafeței dentare și a rădăcinilor expuse, pentru a îndepărta placa bacteriană și tartrul. De asemenea, poate fi necesară instruirea pacientului în ceea ce privește tehnica adecvată de periaj dentar și utilizarea aței dentare, pentru a asigura o igienă orală optimă.
În cazurile severe, parodontoza se vindecă prin chiuretaj periodontal sau prin regenerare tisulară. Aceasta din urmă implică utilizarea de membrane sau grefe ce stimulează creșterea osului, pentru a promova regenerarea țesutului osos și a ligamentului periodontal. Un alt tratament pentru parodontoza avansata implică echilibrarea ocluzală, pentru a reduce mobilitatea dentară. Se realizează prin șlefuirea suprafețelor ocluzale ale dinților și imobilizarea lor.
Alte tratamente pot include utilizarea medicamentelor, precum antibioticele, pentru a combate infecția și a reduce inflamația, precum și tratamentul cu laser.
Tratament parodontal cu laser
Tratamentul cu laser este o metodă modernă, minim invazivă, care reduce inflamația. Print tehnici speciale de biostimulare, regenerarea țesuturilor este impulsionată extrem de eficient.
În Clinica Dr. Melnic folosim laserul Pluser pentru a îndepărta placa bacteriană și tartrul de pe suprafața dintre dinți și gingii și pentru a reduce adâncimea pungilor periodontale, precum și pentru tratamentul de biostimulare cu laser.
Complicațiile parodontozei
Netratată, parodontoza poate duce la complicații grave, precum pierderea dinților sau apariția unor boli grave.
Distrugerea țesuturilor de susținere a dinților poate duce mobilitatea și eventuala pierdere a acestora. În ceea ce privește afecțiunile ale sănătății, este vorba despre apariția bolilor cardiovasculare. Bacteriile din cavitatea orală pot migra în sânge și pot contribui la formarea de plăci aterosclerotice în artere, crescând riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Concluzii
Parodontoza este o afecțiune dentară gravă ce poate avea consecințe serioase asupra sănătății generale. Prevenirea și tratarea în stadii incipiente sunt esențiale pentru a menține o sănătate orală bună și pentru a evita complicațiile. Igiena orală corectă, vizitele regulate la dentist, alimentația adecvată și renunțarea la fumat și consumul de alcool sunt doar câteva dintre pașii care pot fi urmați pentru a preveni parodontoza și pentru a asigura sănătatea dentară pe termen lung.
Dacă suferi de boala parodontală și ai nevoie de un partener de încredere pe parcursul tratamentului, echipa noastră îți stă la dispoziție. Clinica Dr. Melnic oferă servicii profesionale de parodontologie și tratamente moderne pentru parodontoză. Nu ezita să ne contactezi pentru a programa o consultație și pentru a afla mai multe despre cum te putem ajuta!
